Geografie in statistici

        Judeţul Bistriţa-Năsăud este situat în partea de nord a României, între paralelele 46°47’ şi 47°37’ latitudine nordică şi între meridianele 23°37’ şi 25°36’ longitudine estică, fiind încadrat de judeţele: Maramureş în nord, Suceava în est, Mureş în sud şi Cluj în vest.
Suprafaţa judeţului măsoară 5355 kmp şi înglobează zona de contact a Carpaţilor Orientali cu Podişul Transilvaniei, respectiv bazinul superior al Someşului Mare cu afluenţii săi, precum şi o mică porţiune din bazinul mijlociu al Mureşului.

         Teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud prezintă un relief variat şi complex, dispus sub forma unui amfiteatru natural cu deschidere în trepte către Câmpia Transilvaniei, conturându-se trei zone de relief:
– zona montană – ce cuprinde o cunună de munţi din arcul Carpaţilor Orientali, grupa nordică şi mijlocie, în care intră masivele Ţibleş, Rodna, Suhard, Bârgău şi Călimani;
– zona dealurilor – care ocupă partea centrală şi de vest a judeţului în proporţie de 2/3 din suprafaţa sa;
– zona de luncă – ce însoţeşte cursurile principalelor râuri, în special al Someşului Mare şi al afluenţilor săi, reprezentând circa 3% din suprafaţa judeţului.
Teritoriul judeţului este drenat de o reţea hidrografică axată pe râul principal Someşul Mare, lungimea totală a acestei reţele însumând aproximativ 3030 km.

Lacul Lala Mare

 

         Alături de apele curgătoare, pe teritoriul judeţului există câteva lacuri şi bălţi cu geneza diferită, între care amintim: bălţile sărate de la Mintiu, Pinticu Tecii, Sărata, Sărăţel; lacurile glaciare din Munţii Rodnei (Lala Mare, Lala Mică) şi Tăul Zânelor din Munţii Călimani. Dintre lacurile cu importanţă economică fac parte: lacul de la Colibiţa – amenajare hidroenergetică şi lacurile de la Budurleni şi Manic – amenajări piscicole.

Tăul Zânelor

Din punct de vedere climatic, judeţul Bistriţa-Năsăud se încadrează în zona continental moderată.
Temperatura medie anuală coboară sub 0 grade în regiunile montane, la peste 1900 m şi se ridică la peste 8,5 grade Celsius în zona sud-vestică a judeţului. Evoluţia temperaturilor aerului este tipic continentală, cu maxima în luna iulie şi minima în ianuarie.
Precipitaţiile, în funcţie de anotimp, depăşesc în general media pe ţară. Caracterul predominant deluros-muntos al reliefului a favorizat o vegetaţie etajată şi foarte diversă.
         Fauna este bogată şi variată fiind caracteristică fiecărei forme de relief.
Datorită diversităţii reliefului şi formaţiunilor geologice, subsolul judeţului cuprinde o gamă variată de resurse: zăcăminte de metale neferoase, depozite de caolin, grafit, sare, gaze naturale, materiale de construcţii, ape minerale.
Reşedinţa judeţului este municipiul Bistriţa, cu o populaţie de 82081 locuitori  la 1 iulie 2005, a cărei primă atestare documentară este datată din anul 1264, fiind un vechi burg german şi un valoros centru istoric.

Alte centre urbane imprtante ale judeţului sunt: Beclean (11.323 locuitori),  Năsăud (10953 locuitori) şi Sângeorz-Băi (10621 locuitori) – o staţiune balneoclimaterică pentru afecţiuni gastrice cu renumite izvoare de ape minerale curative.
În structura judeţului se găsesc 58 de comune, cele mai importante fiind: Feldru (7760 locuitori), Maieru (7692 locuitori), Prundu-Bârgăului (6585 locuitori), Tiha Bârgăului ( 6372 locuitori), Lechinţa (6097 locuitori).
Densitatea reţelei hidrografice cu regim permanent de curgere este de 0,6 km/ kmp valoare maximă.
Debitul de apă mediu multianual specific variază pe teritoriul judeţului între 25 l/s/kmp la peste 1600 m altitudine
şi 2 l/s/kmp în zona colinară din vest.
Pe întreg cuprinsul judeţului lacurile naturale sunt prezente doar în zona Munţilor Călimani şi Rodnei şi sunt de origine vulcanică.
          Singura amenajare care are resurse şi funcţiuni privind asigurarea apei este Colibiţa. Amenajarea se găseşte în exploatarea Companiei Naţionale „Apele Române” S.A., iar pe plan judeţean la Sistemul de Gospodărire a Apelor Bistriţa-Năsăud. Din amenajare se face alimentarea cu apă a localităţilor din aval, existând posibilitatea ca în secţiunea Bistriţa  să se asigure un debit suplimentar de 3,8 mc/s. Acumularea Colibiţa are un volum de 75,12 milioane mc. Lungimea lacului este de 7400m, iar lăţimea maximă de 1100 m.